joi, 14 octombrie 2010

Dragostea, o enigmă

Dragostea e firul de aţă de care ne agăţăm, cu disperare. Ploaia de vară, care cade pe noi când nu avem umbrelă sau o pelerină la îndemână, e sentimentul de eliberare atunci când iubeşti. El, e evadarea ta către înfinit.
Şi totuşi, de unde vine dragostea? De unde toate aceste sentimente puternice, pe care le simţim? Fluturaşii din stomac, iţi dau mari bătăi de cap atunci când iubeşti pe cineva. Şi eşti dispus să-i oferi tot persoanei iubite. Cât de dispus eşti, să rişti? Să te arunci în joc, fără să te uiţi în urmă şi fără să-ţi pese de urmări. Nu ştii. Eşti confuz. Se nasc în tine sentimente, pe care cu greu reuşeşti să le stăpâneşti. Şi cauţi dragostea oriunde, şi sub orice formă. Dar cel mai des ţi se întâmplă, să dai peste o dragoste de vară. Nu scapi de ea. Eşti obligat să-i faci jocul. Pentru că durează în timp, se termină prea repde şi lasă în tine un dor care te apasă în timp. Aşa e dragostea de vară. Şi mai amuzant, că ai impresia că merită să alergi toată viaţa după tot ce s-a întâmplat în aceea perioadă. Realitatea şi visul se împlestesc foarte bine. De ce nu reuşim să facem deosebirea dintre ele? Pentru că noi oamenii, suntem făcuţi să cădem în vis. Astfel, ignorăm realitatea de cele mai multe ori. Căutăm romantismul din filme, sau cel de altădată. Ne agăţăm de un mit, în care credem din ce in ce mai tare. Şi ajungem să suferim. Pentru că asa suntem făcuţi, când găsim dragostea. Suferim, pentru că îi dăm drumul din mână.
Şi ajungem să spunem, că tot ce facem este din greşeală. Dar nu învăţăm din greşelile noastre? Lăsăm pe alţii, să plătească pentru ele? Dragostea e furnicarul de săruturi, atunci când cuvintele sunt de prisos. Dragostea, poate fi prietena ta cea mai bună, atunci când cartea de credit nu mai este valabilă sau acceptată in marile magazine. Dragostea lasa în urmă, după ce se stinge, amintiri. Le risipim,după, în aer şi în timp. Stăm degeaba şi spunem multe. Dar nu acţionăm. Analizăm şi întoarcem acest fenomen, pe toate părţile. Totul pentru ce, dacă nu trăim pe pielea noastră amestecul de sentimente profunde? Poţi spune 'te iubesc' în mii de feluri, dar numai într-un singur mod o spui cu adevărat. Nu caut o definiţie, vreau să înţeleg dragostea. Iar dacă asta înseamnă să trec prin suferinţe, îţi accept jocul viaţă.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 
Duduie de Lipscani. Design by Exotic Mommie. Illustraion By DaPino